ÎN ÎNTUNERIC ȘI FRIG, VINO
Vino, în acest tren călătorim cu toții, în întuneric și frig,
îți voi spune versuri până ce gura mea se va usca de sete
și dragoste, îți voi cânta ușor, fără vlagă,
un cântec pe care numai noi îl vom ști, penitenți
după gratii de mâini.
Vino, în această gară valahă,
suntem ca niște confetti în buzunarele unui copil
rătăcit în sala de carnaval.
